Duminica, 26 iunie 2016, este Ziua Drapelului National, o zi in care romanii privesc cu respect catre tricolor si aduc un omagiu tuturor eroilor care s-au jertfit pentru Romania, indiferent daca istoria ii considera astazi, invinsi sau invingatori. La prima vedere, se pare ca nu avem o traditie in acest sens, dar nu este chiar asa, romanii care slujesc sau au servit Romania sub arme, traiesc in aceasta zi sentimente aparte.
Tricolorul, culorile lui, albastru, galben si rosu, sunt simbolul care a adunat in jurul lui toate energiile pozitive ale acestui neam, in special in vremuri de restriste, cand tot romanul s-a trezit cu arma in mana, jurand si slujind sub drapel si jertfindu-si apoi viata pentru tara. Este obligatoriu sa aducem un omagiu bunicilor si strabunicilor nostri care au pierit in cele doua razboaie mondiale, tuturor romanilor care si-au dat viata pentru Romania de-a lungul existentei noastre ca stat, militarilor Armatei Romane aflati in misiuni, atat in tara, cat si departe de tara.
Trebuie doar sa ne aducem aminte, sa nu uitam si sa le respectam memoria, sa transmitem tinerilor acest lucru, asa cum fac maratonistii care alearga in ciclul de maratoane istorice “Din dragoste pentru Romania si istoria ei”, in care aducem alaturi de noi copiii, care intra in contact direct cu istoria, natura si sportul, alergand in stafete de maraton 42X1km, impreuna cu maratonistii.
Olympus Marathon se desfasoara de fiecare data in ultima saptamana a lunii iunie, in preajma Zilei drapelului national al Romaniei. In anul 2010 maratonul s-a desfasurat exact in ziua de 26 iunie. Iata ca dupa 6 ani maratonul se desfasoara din nou in aceasta zi. Un motiv in plus pentru mine pentru a finaliza in timp regulamentar aceasta cursa. Astazi mi-am luat din nou Romania cu mine, drapelul e gata, l-am pregatit pentru o noua incercare. Este acelasi pe care l-am purtat in 142 de curse de maraton, fluturandu-l peste 6000 de km prin Romania, prin Europa si pe toate continentele. Am reusit sa il urc de 5 ori pe muntele Olimp. Din pacate doar intr-o singura editie am reusit sa termin in timpul regulamentar. M-am incapatanat insa si am ajuns la final de fiecare data, in anii 2010, 2012, 2013, 2014 si in 2015. Dupa ce il voi urca si anul acesta pe muntele Olimp, voi avea motiv de mandrie sa afirm ca drapelul Romaniei purtat peste 6000 de km in cursele de maraton, este cel mai “tare” steag din lume. Sigur voi reusi sa-i motivez pe toti compatriotii mei, angajati in aceasta cursa simbolica, pe care iubitorii ascensiunilor montane, viseaza sa o faca cel putin o data in viata. Va fi o lupta pe cinste cu noi insine, in care vom da tot ce avem mai bun in noi.
Dar ceea ce nu se vede si nu se spune niciodata, e ca intotdeauna oamenii care participa la o asemenea cursa aduc cu ei acasa o poveste, un suflu nou, mult optimism si un sentiment de invingator, care impinge Romania si pe oamenii ei, inainte. Cat de important e sa crezi, sa vrei si sa arati ca poti! Sute si sute de tineri si de varstnici abia asteapta, ca poarta sa se deschida si pentru ei.
Intr-o zi un reporter m-a intrebat care a fost cea mai mare victorie a mea intr-un maraton. (Ziarul de Vrancea)
I-am raspuns ca cea mai mare victorie a mea a fost o INFRANGERE. Ea a avut loc pe Muntele Olimp, la editia din 2013. Aveam in cursa cu mine 3 drapele, pe cel al Romaniei, al Greciei si al Uniunii Europene. Dupa ce am ajuns in varf o ceata densa a facut sa gresesc traseul si sa ma trezesc in spatele muntelui Olimp. Am incercat sa revin dar o avalansa formata din pietre m-a trantit la pamant si m-a purtat la vale. Pentru o clipa am crezut ca voi muri si ca pietrele ma vor arunca in prapastie. Am avut noroc. Cu steagurile stranse la piept m-am ridicat si am pornit din nou. Am regasit traseul de concurs, am continuat si am reusit sa termin cursa cu intarziere, dar in apaluzele a 2000 de spectatori. Pentru ca Dumnezeu mi-a oferit o sansa atunci, imi iau in fiecare an steagurile si urc pe muntele Olimp, incercand de fiecare data sa termin aceasta cursa.
Stiu ca nu va fi usor nici in acest an si ca voi suferi din nou. Doar asa se va naste o noua poveste, in care drapelele Romaniei si Greciei vor flutura impreuna pentru a 9-a oara intr-un maraton, pentru ca in afara de Olympus Marathon, cele doua drapele au mai fluturat impreuna; de 2 ori la “Alexandru cel Mare” Marathon, la Salonic si o data la Atena Marathon in 2010, atunci cand s-au implinit 2500 de ani de la Batalia de la Maraton.
Legenda spune ca dupa batalie, soldatului Pheidippides i s-a ordonat sa alerge de la campul de batalie pana la Atena, pentru a le duce atenienilor vestea victoriei. La sosire, el a soptit „Am invins!”, apoi s-a prabusit si a murit in bratele cetatenilor. Acestia au considerat ca niciodata un om nu a avut o moarte atat de glorioasa, distanta parcursa de el – cei 42 km – fiind evocata in cursa de maraton a Jocurilor Olimpice moderne.
Mi-am pregatit drapelele Romaniei si Greciei, pe care voi incerca sa le urc pana la cota 2800 metri, apoi sa le aduc jos, la linia de sosire, parcurgand in total o distanta de 44 km. Mesajele mele “Yes, I can!” si Romania – Grecia -Impreuna, imi vor da forta necesara ca sa repet reusita din anul 2010.
Pe 26 iunie, de Ziua drapelului national, vom duce numele Romaniei pe muntele Olimp, unde vom striga ca dintr-o singura inima: Hai Romania!
Si strigatul de lupta al maratonistilor din Romania: Hip, hip – URA! Hip, hip – URA! Hip, URA, Hip, Ura , Hip, Ura, Ura, Ura! Romania! Traiasca Romania!
Vom parcurge 44 de km, traversand Muntele Olymp, alergand din localitatea Dion, spre localitatea de dincolo de munte, Litochoro, de care ne desparte un munte de 2900 de metri.
Voi lupta in acest an, pentru onoare si glorie, pentru iubire si prietenie.
Olympus Marathon 2010
Olympus Marathon 2012
Olympus Marathon 2013
Olympus Marathon 2014
Olympus Marathon 2015
