Este data de 05.05.2012.
Ma aflu pentru a doua oara la Moeciu, un maraton la care se aliniaza aproape tot ce are mai bun maratonul montan din Romania. Ceea ce este de laudat sunt cursele de 14 km si de copii, o adevarata pepiniera de formare a viitorilor maratonisti. De indata ce ai alergat 14 km, sigur iti vei dori 30, apoi inevitabil vine si maratonul. Daca o tinem tot asa, probabil ca ziua in care 1000 de maratonisti vor lua startul la un maraton din Romania nu este departe. Voi alerga in aceasta cursa cu drapelele Romaniei si UE, cu un mesaj de lupta impotriva discriminarii. Foarte multi cunoscuti in multimea adunata la start. Vremea se anunta a fi umeda si ploioasa. De aceea mi-am luat un echipament mai gros Vremea a fost si ea probabila, pe dos decat o arata prognoza, incat a trebuit sa ma intrebuintez serios pe final. E adevarat ca m-am incapatanat si n-am dat jos de pe mine cea de-a doua bluza, in speranta ca norii de pe cer vor aduce ploaia. Stiam ca sunt in apropierea podiumului la categoria mea de varsta. M-am straduit sa il tin la distanta pe Ioan Constantinescu. uitand insa de Eugen Gliga. Nu am fost atent atunci cand acesta m-a prins din urma pe ultima urcare. Mi-am zis ca-l voi prinde pe suprafata aproape plana care urma. N-a fost sa fie, pentru ca a simtit si el ca poate ocupa pozitia a 3-a si nu s-a lasat prins, terminand cu 3 minute inaintea mea. De remarcat ca traseul a fost modificat in comparatie cu anul 2011, in bucla a 2-a preferandu-se o urcare pieptis, prin padure, fata de anul trecut cand s-a urcat pe sosea. Ca intotdeauna, coborarile au avut un mare grad de dificultate, fiind sarea si piperul acestei curse. Am dedicate aceasta cursa mamei mele, care pe 9 mai isi aniverseaza ziua de nastere. Felicitari organizatorilor!
