Ilie Rosu

Crosul “Aripi deschise” a reusit sa  mobilize aproape  toti iubitorii pentru alergare din Bucuresti. Chiar daca suntem deosebiti unul fata de celalat, exista un  lucru pe care il avem astazi  toti  in comun,  dragostea pentru miscare si pentru alergare. Fiecare dintre noi avem o tinta si functie de aceasta vom da  o tura de parc sau trei, iar copiii cateva sute de metri. Sumele stranse din taxa de participare vor fi folosite umanitar. Alergam astazi pentru o cauza nobila, pentru ca alti copii, aflati in suferinta, sa ni se poata alatura, in urma tratamentelor primite, cu ajutorul aparaturii medicale la a careii achizitie  participam astazi. Cu drapelele  Romaniei si Uniunii Europene la purtator, astept cu nerabdare startul.

Si plecam intr-un  ritm sustinut care revine insa repede unul normal dupa doar cateva sute de metri. Cunosc traseul ca in palma, acesta fiind locul meu de antrenament de ani de zile. Chiar daca am mainile ocupate reusesc sa tin aproape. Il iau  drept reper pe Daniel, pe care incerc sa nu-l pierd din priviri nici o clipa. O zaresc pe Hiroko in fata, la mica distanta, asta inseamna ca am un ritm bun. Sunt echipat destul de gros, frigul de afara obligandu-ma sa imi iau minimul de masuri de precautie. Aparatele de fotografiat, camerele de filmat, incurajarile care vin de pe margine si cele pe care ni le facem reciproc, spiritul de competitie, ne fac sa alergam la capacitatea noastra maxima.

In tura a 2-a Bogsan si Gabi ma incadreaza cerandu-mi acordul sa-mi fie locotenenti in garda drapelelor. Si tot alergand cot la cot cu baietii, imi amintesc cu placere ca aici in parcul IOR, intr-o zi de mai,  am alergat primul maraton din viata mea. Ce l-as mai repeta! La final trecem impreuna linia de sosire, cu drapelele intinse, Bogdan si Gabi tragand de coltul lor si dandu-le  o forma de Aripi Deschise. Timp excellent pentru mine: 42 de minute, in conditiile in care am purtat in mainile mele 2 drapele. Niciodata la antrenament n-am obtinut acest timp! Au urmat celelalte probe, apoi premierea si plansetul fetitei care n-a urcat pe podium, pentru ca din lipsa de competitori la categoria ei, baietii si fetele au intrat  in acelasi clasament. Felicitari concurentilor si voluntarilor, care au transformat aceasta  actiune din parcul IOR, intr-o  mare sarbatoare.

Bun antrenamentul de astazi pentru ca urmeaza  maratonul de la Torino si cine stie ce-o mai urma!