Gata de Gerar

Amintirile editiei din 2012 a Semimaratonului Gerar nu-mi dau pace. Greseala de atunci s-a repetat si in acest an. Atunci, pe ultima suta de metri am prins un loc in echipa cu familia Swartz, cu Ileana si Harry, alcatuind echipa Rosu si Negru.

Norocul s-a repetat si anul acesta, prinzand un loc in echipa bloger-ilor in ultima clipa. Dar oare l-am prins?

Oboseala acumulata in 2012 a facut ca organismul meu sa refuze dupa Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc, orice forma de antrenament. Am reluat totul dupa Anul Nou. Prima saptamana a fost un calvar, dar nu numai pentru mine. Alergatorii sprinteni de altadata, sufla si ei din greu. Celor care vin mai repede din spate, le aud de la mare departare respiratia fortata, pufaitul si pasul apasat. A, uite si cainele care m-a muscat acum un an de zile, inainte cu doar doua zile de Gerar 2012. Eram foarte suparat atunci ca nu gasisem o echipa ca sa alerg. Nervos, i-am invitat pe toti cei care ramasesera pe margine, la un semi in IOR. Sambata. Asa ca vineri am fost nevoit sad au o fuga, de proba, pe traseu, exact prin locul in care am alergat la 1 decembrie 2011. Pe aleea dinspre blocuri zapada era destul de mare, Doar eu si cativa caini pe cararea ingusta. Ei veneau din sens invers. Cine are prioritate? Un moment de ezitare si cainele roscat si-a bagat coltii in pulpa mea. Eram incalzit si n-am dat prea mare importanta, abia acasa am observat ca n-a fost o gluma. A doua zi mi-am tinut cuvantul si am alergat semimaratonul promis in IOR. Ne-am adunat vreo 6 insi, chinuindu-ne cam doua ore prin zapada.

Apoi duminica am alergat din nou 21 km, de data asta in echipa. Cu 4 steaguri, Romania, Uniunea Europeana, Organizatia Natiunilor Unite si Germania. Scrisesem pe tricou “Romania trezeste-te” si prima stofa din imn. Unii s-au speriat si-au luat-o tare, castigand. De ce Germania? Prietenie. Harry e german, iar niste nemti m-au ajutat sa merg la maratonul din Noua Zeelanda. Ne-am chinuit in cursa cu Ileana, dar a meritat, ea platindu-si toate datoriile abia dupa 1 an, alergand de 1 decembrie 2012, la Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc. un maraton intreg. Respect Ileana!

Am rezolvat-o si cu muscatura de caine, facand imediat injectiile. Imi amintesc ca mi-au zis medicii ca injectiile au valabilitate un an. Termenul aproape ca expira si am devenit din nou atent la caini.

Anul acesta, vrand, nevrand, trebuie sa-i  acordam importanta cuvenita Gerarului. Daca anul trecut am incheiat alergarea pe 2012 in decembrie, la petrecerea Ro Club Maraton, anul acesta “petrecerea” incepe in ianuarie. fiind prima cursa oficiala,mai  serioasa si  mai lunga din acest sezon. O intalnire pana la urma intre prieteni, pe durata a doua ore in care avem ce povesti. Mai rau este cu cei care au ramas pe dinafara. Stiu cum e. Cand n-ai un lucru, ti-l doresti din ce in ce mai mult. Poate cineva, mai ingenios, gaseste pentru viitor o solutie. Imi amintesc cum am plecat eu la Maratonul din Santiago de Chile, fara sa fiu inscris, pentru ca am lasat totul, ca si anul acesta, pe ultimii metri. Pana la urma am reusit!  Din propria experienta, baieti, nu renuntati, sperati pana in ultima clipa!

Cum ziua buna se cunoaste de dimineata, baieti si fete, haideti cu totii la Gerar, apoi veniti cu mic cu mare pe 16 februarie la Maratonul Zapezii! Gerarul e cea mai buna repetitie! Si nu uitati, imbracati-va bine!

Si mesajul de final: Romania, oriunde te-ai afla, urmeaza-ne, nu te lasa!

3 Raspunsuri

  1. Va prezentam echipa bloggerilor | Semimaraton Gerar spune:

    […] Ne bucuram sa va prezentam echipa bloggerilor. Dupa indelungi deliberari, fericiti selectionati sunt: Emilian Nedelcu Tibi Neagu Ilie Rosu […]

  2. Gerar 2013: Am fost selectat în echipa bloggerilor - Biciclistul.ro spune:

    […] Voi alerga al?turi de Tibi Neagu ?i Ilie Ro?u. […]

  3. Dan spune:

    Salutari Ilie, frumos articol!
    Ma bucur pentru tine ca ai prins un loc; incercasem si eu ieri o ”fandare”, nu mi-am dat seama in timp util ca participarea ”e pe locuri” si nici generarea blogului nu m-a ajutat;
    Deci in acest an raman pe margine la Gerar, nu-mi pare rau pentru ca de regula evit competitiile ”elitiste” care au si taxa mare si numar limitat de locuri (a prinde un loc la Gerar pare sa fie la concurenta cu a prinde un loc la Nationala lui Piturca…).
    Sa ne vedem cu bine la Maratonul Zapezii si alte competitii la care au acces liber si amatorii neprofesionisti 🙂

Lasa un comentariu

Atentie: Comentariile vor fi moderate. Nu este nevoie sa trimiteti acelasi comentariul de mai multe ori