Ilie Rosu

25.07.2008. Inca un weekend, inca o posibilitate de a ma antrena la Rasnov.

Am plecat din nou, dar de data aceasta cu trenul. Nu am prins loc si a trebuit sa stau in picioare. La 18.50 trenul s-a pus in miscare. A scartait usor si a pornit intr-o directie draga mie. Va trebui insa sa cobor la Brasov pentru ca trebuie sa muncesc inca mult pentru visul meu, maratonul de la Atena.

Cand trenul a intrat in zona muntilor, priveam in departare spre crestele muntilor care serpuiau, urcau si coborau ca intr-un tablou. Ma gandeam si il asemanam cu traseul de la Atena.
Din Brasov un prieten m-a

Dimineata la ora 4.50 sunt in fata parcului. E intuneric bezna si nu am curaj sa intru. Norocul meu este ca strazile din jurul lui sunt iluminate si se poate alerga. Sunt nevoit sa fac 2 ture in jurul parcului, prin fata magazinului Titan. La 5.30 se face deja lumina si pot  intra in parc. Imi pot continua antrenamentul fie printr-o tura in jurul lacului, facuta intr-un ritm mai sustinut, fie prin a urca de mai multe ori treptele ce asigura accesul spre lac. Acestea imi vor prinde bine deoarece stiu ca voi urca mult la Atena. Deocamdata, atat pot face dimineata.

De multe ori se intampla ca

Deja mai trecuse o saptamana, era sambata 12.07.2008 si imi revenisem complet. Eram pregatit pentru o noua incercare. Mai alergasem 21 km si scosesem in jur de 2 ore. Planificasem totul cu o zi inainte in detaliu. Mi-am pregatit 2 sticle de apa pe care le-am agatat la vedere, de creanga unui copac, langa aleea pe care alergam.

De obicei, alergam in sensul invers de deplasare al acelor unui ceasornic, dar, pentru ca m-am intalnit cu un prieten, cu care mai alergasem in trecut, mi-a facut placere ca sa schimb sensul, sa ale

In data de 04.07.2008 am revenit la cabana. Era o nebunie ceea ce incercam sa fac. Aproape trei maratoane intr-un interval de 2 saptamani. Observasem ca in 7 zile eram refacut, in conditiile in care mai faceam 2 antrenamente, de cate 10 km fiecare, miercurea si joia. Vineri seara, impreuna cu tatal unuia dintre copiii aflati in tabara, am ajuns cu masina la cabana.

Era la final de serie, cantecele au rasunat pana noaptea tarziu iar focul de tabara s-a stins spre dimineata. Stiam ca ma asteapta o zi grea, faceam un test pe care sigur nu il voi mai repeta niciodata de acum inainte. Eram neli

Saptamana urmatoare, in 27.06.2008, am revenit. Eram hotarat sa parcurg cei 42 de km. Cunosteam bine traseul si nu eram obosit. Drumul pana la cabana a fost reconfortant si l-am facut cu masina, impreuna cu doua perechi de tineri care aveau aceeasi tinta: cabana Himalaya.
Eram nerabdator sa vad cum stau. Dupa ce am coborat din masina si m-am relaxat 2 ore, m-am decis sa alerg in acea zi. Spre munti norii erau gramada, dar parca nu anuntau nimic grav. Spre Rasnov cerul era senin iar soarele era foarte puternic. La 15.30 am plecat. Stiam ca va fi o cursa grea si ca distanta parcursa cu o sapt