Ilie Rosu

Prima impresie despre Berlin am inceput sa mi-o formez  inca de la coborarea din avion. La iesirea din aeroport, mai multe tablouri agatate pe niste stalpi  imi atrag atentia. Printre ele se afla si un tablou al lui Herman Oberth,  fondatorul rachetei, cetatean roman de origine germana. Mi-am amintit ca am vizitat cu catiava ani in urma la Medias, un  muzeu dedicat in exclusivitate lui, in care am aflat mai totul  despre personalitatea sa.
Deplasarile de la aeroportul Tegel catre oras si apoi spre locul in care am primit de la organizatori numarul de concurs si “chip”-ul, undeva, intr-o baza aeriana, in ale caror hangare s-au facut inscrierile, au insemnat si primele impresii. Totul pare organizat ca la carte. Ca peste tot, fiecare vrea sa vanda ceva, incepand cu marile firme producatoare de echipament sportiv si terminand cu micii intreprinzatori. Se obisnuieste ca participantii la cursa de maraton sa primeasca un tricou, din partea organizatorilor. La Berlin este primul loc in care nu primim acest tricou Totusi cine a vrut sa isi aminteasca de acest eveniment a putut sa si-l  cumpere de la zecile de standuri deschise in complexul expozitional.  Impreuna cu Marian Chiriac, oferim celor prezenti fluturasi cu informatii despre maratonul international Bucuresti, din 18 octombrie.
Citeste restul »

Grupuri numeroase se deplaseaza in valuri, valuri  catre Poarta Brandenburg. In aceasta directie, berlinezii din est au privit  timp de 45 de ani, incercand  sa treaca dincolo de zid, macar cu gandul. Unii n-au rezistat si chiar l-au escaladat, platind insa pentru aceasta cu viata.

Altii au visat sa prinda in viata momentul demolarii lui. Si poate ca si de aceasta, anual,  zeci de mii de europeni  iau startul intr-o cursa devenita simbol penru pace. Peste 40.000 de concurenti vor incerca sa treaca astazi de doua ori printre coloanele portii, prima oara pentru a lua startul intr-un circuit care va strabate cele doua zone, de Est si de Vest,  candva despartite printr-un gard inalt de 4 m, imprejmuit cu sarma ghimpata, iar a doua oara, pentru a trece linia de sosire, intr-un test de vointa, parcurgand ultimii metri din cursa de maraton, zidul psihologic, de dincolo  de poarta. Citeste restul »

Emotiile de dinainte de cursa s-au stins. Participarea la unul dintre primele cinci maratoane ale lumii, in care au luat startul aproximativ 40.000 de oameni, printre care si vreo 20 de romani,  mi-a dat aripi. 

Berlinul este un maraton de viteza, traseul  plat, fara urcusuri si coborasuri, fiind locul ideal pentru toti concurentii, ca sa isi doboare propriul record.

Am avut ca obiectiv  sa parcurg distanta de 42,195 km in mai putin  de 3 ore si 30 minute, timp care imi putea da dreptul sa particip in urmatorii doi ani  la unul dintre doua mari maratoane ale lumii: New York sau Boston. M-am mobilizat atat cat a trebuit si am reusit!  Timpul oficial la final de cursa:  3 ore 27 minute si 17 secunde!

PS – Impresii din timpul cursei, dupa intoarcerea in tara.

Au mai ramas  5 zile pana la maratonul de la Berlin si  20  pana la cel de la Bruxelles.  Desi cele doua curse sunt foarte aproape una de cealalta, imi doresc ca in aceasta perioada sa fiu sanatos  si  sa pot alerga la capacitate maxima.

Ultimul antrenament la munte s-a lasat cu o raceala zdravana,  care m-a tinut pe tusa o saptamana. Acum lucrurile par a fi normale,  antrenamentele desfasurate in jurul lacului IOR m-au multumit, alergand fiecare tura de parc intr-un timp mai bun cu cel putin un minut, fata de altadata. Alergarile cu desele ruperi de ritm efectuate pe stadionul din complexul sportiv Lia Manoliu, criticile  baietilor de la Ro Club Maraton mi-au prins bine, asa ca  iata-ma ca sunt gata pentru a alerga in sezonul oficial de toamna a acestui an. Citeste restul »