Ilie Rosu

Drumul pentru inscrierea la Maratonul de la Madrid a fost presarat cu o multime de obsacole. Plata taxei de inscriere si obligativitatea a cel putin 2 zile de cazare la un hotel desemnat de organizatori, plata acestora greoaie prin sistemul bancar, cu un commision destul de piperat, puteau oricand sa ma faca sa renunt.

Din fericire pentru mine nu am renuntat si iata-ma la Madrid. Din pacate insa, sunt aici fara prietenul meu Ion Pisica care a renuntat la calatorie, fiind disponibilizat,  prabusindu-se financiar, criza fiind se pare de vina pentru toate intamplarile nefericite care au loc in ziua de azi. Si apoi oamenii de nota”zece” cateodata ori nu au noroc, ori deranjeaza. Pacat, pentru ca biletul de avion si cazarea fusesera integral achitate pentru 3 persoane, asa ca raman insotit doar de fiul acestuia, Radian Pisica. Citeste restul »

Buletinele meteo nu anuntau vesti prea bune, mai toate prognozele previzionand ploi in ziua cursei.
Am incercat sa pregatesc cat mai bine aceasta cursa. Am simtit pe propria-mi piele la Paris, ce inseamna sa alergi un maraton, doar cu apa. Vine acel moment in care pe la km 35, te dezhidratezi si te devitaminizezi total. Ai vrea sa continui in acelasi ritm dar nu mai poti, ai pierdut mineralele de baza din corp, iar daca nu pui nimic in loc, asisti practic la o lupta intre fizicul si mentalul din tine, crampele musculare fiind primele semnale ca organismul este epuizat si nu mai poate. Gandul de a te opri se loveste insa de vointa de a continua si de a trece linia de sosire. Aproape ca te simti ca un biciclist care pedaleaza pe o bicicleta careia i-a cazut lantul.

De data asta am procedat exact cum m-au invatat prietenii mei de la Ro Club Maraton, fara sa mai intreb de ce. Iar daca incepeam pregatirea cu cateva zile mai devreme, poate ca  timpul meu ar fi fost mai bun.

Citeste restul »

Maratonul de la Madrid s-a incheiat.  Desfasurat pe o vreme ploioasa, in prima parte a cursei, a fost cel mai bun maraton al meu de cand alerg. Timpul?  3 ore 36 minute 20 de secunde. Imi mai trebuiau 6 minute si…

Dar avand in vedere ca eu alerg si de placere si ca nu vreau sa fortez, sunt sigur ca anul acesta voi alerga sub 3 ore si jumatate. Tuturor, celor care mi-ati tinut pumnii in aceasta cursa, va salut de la Madrid si abia astept sa revin acasa si sa va povestesc in detaliu cum a fost.

Tuturor sustinatorilor mei va doresc un Paste fericit! Imediat dupa sfintele sarbatori de Paste, pe data de 26.04.2009, urmeaza  Maratonul de la Madrid, unde voi incerca din nou… imposibilul!

Tuturor, oriunde v-ati afla nu uitati:
Daca vrei poti,  nimic nu e imposibil si .. niciodata nu-i prea tarziu sa incerci sa poti si tu!!

Este data de 07.05.2009.

Pentru prietenii mei ramasi acasa, care nu au avut sansa sa vada Parisul, voi incerca sa prezint o parte din impresiile mele, unele dintre ele, sustinute si de imagini.

Descrierile de mai jos sunt rezultatul a doua zile de colindat pe jos Parisul.

Citeste restul »