Ilie Rosu | 
30 01 2009| 
Este data de 30.01.2009.
Nu puteam sa raman pasiv la avertizarea meteo transmisa pentru acest final de saptamana. Daca prognoza se va adeveri pentru zilele urmatoare, imi va fi foarte greu sa ma antrenez. Totusi, indiferent de starea vremii, de va ploua, de va ninge, nu voi avea stare si voi continua sa ies. De fapt am cam intrat in linie dreapta. Mai sunt aproape 2 luni pana la Paris iar in situatia in care vremea va fi instabila si va ploua tot timpul, singura solutie va fi sa alerg chiar daca ploua.
Jan
30
Jan
28
Este data de 25.01.2009.
Regret mult ca nu am putut profita de ziua frumoasa de ieri. Sper ca astazi, duminica, timpul va fi la fel de placut si ca voi reusi sa alerg o distanta cat mai mare, ca sa pot trage o concluzie, privind stadiul meu de pregatire.
Jan
10
Este data de 10.01.2009.
Desi este o dimineata foarte geroasa, Bucurestiul este intr-o continua miscare, un du-te vino de masini si de oameni. Acest lucru nu scapa neobservat consatenilor mei, care sunt niste pasionati si niste impatimiti columbofili. Nu au ratat pana acum nici o expozitie nationala organizata de catre Federatia Nationala Columbofila. Si iata-ne la expozitie. Pentru prima oara particip la un asemenea eveniment.
Jan
3
Este data de 31 decembrie 2008.
Iata-ma din nou la cabana. Inchei anul 2008 cum nu se putea mai frumos; cu o cursa de aproape 30 km, conditiile fiind la fel de grele ca si in saptamana trecuta. Am reusit sa infrunt frigul si gerul si de data aceasta, afara se pare ca au fost -17 grade. Am riscat un pic dar totul e bine cand se termina cu bine.
Timpul parca zboara si mai e putin timp pana la maratonul de la Paris. Acolo voi incerca sa cobor sub 3 ore si 30 de minute. Dar pentru asta trebuie sa trag mai mult la antrenamente si sa mai dau cateva kg jos. Si apoi am acumulat ceva experienta in ale maratonului. Sper ca nu voi mai repeta greselile din 2008 si voi lasa o distanta mai mare intre curse.
Am posibilitatea sa vad Parisul in toata splendoarea lui, voi gusta cate putin din istoria si arta lui, nu ma voi plictisi in cursa pentru ca traversandu-l de la un cap la altul si la dus si la intors, sigur voi ramane uimit de ceea ce voi vedea si voi avea ce povesti. Iar in 2010 cine stie, cu putin noroc, poate vor urma New York si Londra.
Si pentru ca mai e putin pana la trecerea in noul an, ii urez prietenului meu de la Himalaya “La multi ani!” de sfantul Vasile si cu ocazia aniversarii zilei sale de nastere. La multi ani Vasile!
Tuturor prietenilor care mi-ati dat sfaturi si care ati apreciat efortul meu de a ma pregati, participa si termina in 2008, maratonul de la Atena, va multumesc si va doresc un calduros “La multi ani!” !
